De-ai ști tu anii tinereții, mâine pe toți i-ai povesti
Și-ai învăța pe cei adulți să fie iar simpli copii.
Te-ai bucura mai mult de ei și-ai înțelege cu un rost
Cât de frumos era la școală, să ai părinții adăpost.
Ți-ai aminti copilăria ca pe-un mister elucidat
Și-ai absorbi întreaga-ți faptă ca un alt ins inadaptat.
Ți-ai mai dori să fii elev, în băncile școlii să stai
Să te trezești înconjurat de tot ce-aveai și nu mai ai.
Să fii alături de cei mari și să n-ai griji de cum va fi
Mâine sau peste o săptămână, ori în oricare altă zi.
Ai încerca să mai câștigi o altă seară de poveste
Cu jocuri, filme și ceai cald, vacanța fiind banală veste.
Iar de devii acum adult, să-ți amintești întâia oară
Că toți anii adolescenți ți-au fost mai mult decât comoară.