Uite cum dansează
Doamne, mă înnebunește
Iară crudul ceas al meu
Nu pare că se oprește.
Am zărit la geamul meu
Silueta-i fin sculptată
E cadoul unui zeu
Întruchipat de-o blândă fată.
Chiar și-n somn o văd arzând
De dorințe spumegând
De năpastă alergând
Și năluca lung negând.
Unduiește mâna-i lină
O privesc doar ca regină
Înmânez regatul meu
Femeii lui Dumnezeu.
Orice-ar zice, orice-ar face
Sunt robit de vraja sa
Și-o ascult că altfel tace
Ea e melodia mea.
O așez pe portativ
Și o urc prin a mea voce
Poate par a primitiv
Însă-i port gânduri atroce.
O recit și o dezmierd
Știu s-o fredonez încet
O țin strâns să nu o pierd
Simte-al meu firav scâncet.