Un fel de-adio și-un bun venit în lumea ta
Tu m-ai chemat și-am acceptat să fac un pact cu dumneata
Demone aspru, pari cuminte, cum nu aș fi ghicit în veci
Că poți distruge, iar din mine să nu mai vrei vreodat’ să pleci.
Din mii de chipuri ți-am văzut câte de ani buni mi-ai promis
Când injectată de adicții în sufletu-mi te-am tot promis
Te-am venerat ca o miloagă, doar am cerșit la poarta ta
Cu mâna-ntinsă m-ai primit acolo jos spre-a completa.
M-ai făcut val împărăției și ți-ai pus sclavii să mă roage
Să le cruț vieți, să cern dureri… aveam puteri ca ale tale,
Dar oare de ce nu mi-ai spus și de povestea de e dreaptă?
De cei ce intră în mormânt odat’ ce poartă astă faptă?
M-ai compromis, tu, dependență, de om, de lucru sau de gânduri
Nu te urăsc, dar m-am dezis, azi doar te scriu altora rânduri
N-am să te uit și nici nu vreau, tu, m-ai făcut ce sunt acum
Să știu să iert, să știu șansa… ce-i despre ieri să las în scrum.