Picături

Printre picături ți-am zis
Ce iubesc și ce detest
Și cu mine te-am adus
Să te cred, să nu contest
Nici că mă iubești real,
Nici că m-ai visat mereu,
Că mă ții de ideal
Tu, pe veci, iubitul meu.

Te-am trimis pe câmp de luptă
Făr’ să știu că nu ai arme,
Dar te-am învățat ce-nseamnă
Război greu dus în sandale…

Și ți-am arătat un zid
Dincolo de el, noi suntem
Tre’ să știi să-l ocolești
Să-l eviți, nu să te-ncânte!

Nu ne trebuie schimbarea
Căutăm doar devoalarea
Celor ce am fost mereu
Tu cu mine, dragul meu.

Nu ne trebuie tristețea
Ne avem unul pe altul,
Iar de-o fi să suferim
Lângă mine-i rece patul.

Te refuz când mă urăști
Și aștept să-ți amintești
Încă-s eu, fetița ta
Viitorul ți-oi cânta…

Și voi aștepta o viață
Să îți fiu elevul harnic
Să mă-nveți să te iubesc
Să mă lași să-ți fiu paharnic.

Eu te voi răbda oricând
Te voi asculta la greu
Orice-ar fi pe-acest pământ
Ca să știi că ești al meu!

Și te-oi alinta cu farmec
Te voi legăna ușor
Tot răul să ți-l petrec
Să te am, să te ador…

Leave a Comment

Your email address will not be published. Required fields are marked *

Scroll to Top