Cu dezlegatul

Știai cumva a face
Ca de mă-ncredeam în tine
Să mă ții din nou pe ace
Să fim iar două destine.

Știai cumva a face
Să mă conduci spre zbor de îngeri
Iar inima ta doar preface
Încrederea-mi alte noi plângeri.

Știai cumva a face
Să mă renegi subtil, ascuns
Eu nu știam a te desface
S-ajung al tău nou nepătruns.

Știai cumva a face
Să mă iubești ca nimeni altul
Într-un final au fost povești
Tu nu știai cu dezlegatul.

Știai cumva a face
În orice timp mă fericești
Și chiar și-așa lumea de-i dragă
Final iar ne dezamăgești…