Joacă

Au fost zile când nu puteam privi ‘napoi
Știind că-n umbra mea erau frânturi din tine
Oricum a mea chemare nu mai era spre noi
Ne-ai părăsit demult, iubitule, străine!

Au fost minute când te-am urlat în ceruri
Când șerpi am blestemat de-atâta dans în mine
Când strâns am convocat nenumărate cleruri
Și-as fi făcut orice să te mai am, creștine.

Au fost secunde, doare, și-acum când mi-amintesc
Te tatuam pe suflet, pe piele, nefiresc
Mă mutilam de-a-ntregul numai să nu mai duc
Durerea asta surdă, amară pentru trup.

Au fost nenumărate, de azi, ce importanță
Să dai tu, nesperate, n-ai pic de cutezanță?
Din toate ce-ai făcut… începi te spovedi?
Trezește-te și pleacă, mi-ești joacă de copii.

Leave a Comment

Your email address will not be published. Required fields are marked *

Scroll to Top