Ai luat tot… tot ce-ai găsit ai fărâmat
cât ai știut tu că mai pot.
Ai luat tot! Ai transformat din mine pielea
și ai trasat pe ea ca răni o hartă ce-a condus femeia!
Ai luat tot… tot ce-ai putut piti în palme
cât ai știut tu scoroji în ale mele diagrame.
Ai luat tot! Tot ce-a rămas în mine sfânt
și-ai prefăcut într-un venin al unui om cu ultim gând!
Ai luat tot… tot ce-ai putut ușor distruge
apoi săpând tot mai adânc ai ajuns sufletul a-mi smulge.
Ai luat tot! Tot ce-a rămas din mine viu
tu astăzi mă citești râzând, eu din dureri abia-ți mai scriu…