Ne dor oamenii, nu clipele…

Așteptările sunt cele care, în majoritatea cazurilor, conduc la dezamăgiri, iar dezamăgirile sunt cele care dor cu adevărat, ci nu neapărat situațiile cu care ne confruntăm.

Tindem să aspirăm către normal, însă ne pierdem adesea în valurile propriilor visuri și uităm cum firescul nostru se poate pierde în egoismul, lașitatea și indiferența altora. Ne este greu să trăim singuri și căutăm să ne apropiem de cei ce ne înconjoară, de multe ori, fără a ne întreba dacă eforturile spiritului nostru sunt pe deplin meritate.

Știu, am mai spus-o, însă insist asupra unui fapt despre care eu cred că ar vindeca milioane de suflete dacă lumea ar înțelege că liniștea interioară și pacea cu ceilalți nu vine din încercarea disperată de a mulțumi mereu pe alții sau de a fi pe placul lor, ci din capacitatea de a ne asuma că suntem atât de diferiți încât mulți dintre noi nu vom putea sta niciodată pe același drum fără să ne ciocnim dureros unul de altul.

Sufletul omului este asemenea unui copac, are atâta nevoie de iubire din partea a tot ceea ce îl înconjoară pentru a fi armonios, de atâta protecție pentru a nu se usca, însă uneori chiar natura, prin trăsnetele sale transformă-n scrum trunchiul pomului sau îi îneacă inima cu ploile sale abundente lăsându-l să putrezească.

Ceea ce vreau să spun este că fericirea noastră nu stă doar în bucuriile mici sau mari ale vieții, ci și în puterea de a înțelege când este momentul să te dai la o parte din calea unor oameni ce nu îți citesc inima, ce nu îți apreciază sufletul, ce nu îți cântă bucuria, nu îți leagănă tristețea și, mai presus de toate, pe care nu îi poți face fericiți indiferent de ceea ce ai face.

Happiness is not always about being a winner, it is about being wise and quit anything hurts you!

Leave a Comment

Your email address will not be published. Required fields are marked *

Scroll to Top