Suntem norocoșii pioni ai unui univers în care graiul nu mai este demult doar o specificitate umană. Ne definește și ne diferențiază de celelalte ființe, printre altele, capacitatea de a verbaliza tot ceea ce gândim, simțim, observăm, învățăm și nu numai, însă alegem de cele mai multe ori tăcerea. Alegem liniștea și suprimarea propriilor opinii sau dorințe sub motivația de a nu deranja, de a nu crea valuri printre cei ai societății, de a face orice, în afară de a ne mulțumi de noi.
De gura lumii ne e frică de ani și ani și nu ea este cea care nu se astupă, ci noi nu încetăm să o valorificăm prin sugrumarea acestor frici penibile față de noi însine. Alege și atât! Tu, pentru tine! Niciunul dintre noi nu este dator să-și justifice alegerile în fața celorlalți. La urma urmei, cum poți ieși din casă fără să te asiguri că celor ce vor trece pe lângă tine astăzi le va plăcea părul tău? Dar ținuta? Dar pantofii?
Ne-am obișnuit să ne mustrăm, să ne judecăm în funcție de prejudecățile pe care ceilalți le etalează față de noi, să ne simțim prost pentru ce iubim, urâm, adorăm, apreciem, detestăm. De ce? Ce fac ceilalți pentru tine sau, mai bine zis, cine, în afară de tine, a fost acolo ori de câte ori ai avut nevoie? Poate că uneori nici măcar tu fiind prea ocupat să te gândești la cum să faci următorul pas pentru a nu fi criticat încă o dată de adunătura din jur.
Lumea nu e despre asta! Noi suntem cei ce ne alegem lumea. Noi putem crea rama propriului tablou, dar ca acesta să poată deveni opera de artă a vieții noastre trebuie să înțelegem cât de importante sunt nuanțele, texturile. La ce bun un om care aruncă mizerii în tot ceea ce-ți este mai drag doar pentru că i se pare lui nepotrivit? La ce bun un om care nu te ascultă niciodată, ci te îndrumă să faci ca el, ca el sigur e bine! La ce bun să-ți faci viața pentru a crește ego-ul altora când de tine te lipsești?
Oamenii care te iubesc vor fi acolo indiferent de ceea ce vei alege. Bun sau rău, vor fi acolo să se bucure pentru tine sau să te ridice. Se vor aseza lângă tine atunci când cazi și vor construi din nou, se vor înălța alături de tine atunci când evoluezi și te vor susține ori de câte ori ai un vis. Oamenii care te iubesc, nu te rănesc. Ei nu trădează și nu mint sub niciun pretext, iar de va fi nevoie, te vor răni cu adevăruri ce-ți vor sfârteca sufletul pe care tot ei ți-l vor alina apoi.
Gura lumii e un joc. Un joc în care doar cei puternici și conștienți de ceea ce sunt vor lupta câștigând fiecare bătălie. Gura lumii e o perdea ce nu te va lăsa niciodată să vezi dincolo de preconcepții. Gura lumii e tot ceea ce ar trebui să uiți, căci în spatele ei va sta mereu fericirea ta!
Act like it’s for yourself, the rest sucks!