Să nu mă pui să-mi iau la revedere
Căci te-aș urî mai mult ca niciodată
Nu vreau să-ți mai aud nicio părere
Când tot ce ai făcut a fost spre judecată
Să nu mă pui să-ți spun ceva de bine
Când pentru tine am fost numai un vis
Te-ai folosit de vreme și de mine
Și ai plecat ca și cum mi-ai fi zis
Să nu îmi ceri să îți trec cu vederea
Greșeli, trădări și vorbe fără rost
Eu tot ce am acum e amintirea
A unui om ce nu-i și nici n-a fost
Să nu îmi ceri purtare de ispravă
Că-n loc de dor am doar dispreț să-ți dau
Și să nu vii nicicând ca o rafală
Să te aștepți alături să-ți mai stau.