Am învățat, trăiesc fără tine
La-nceput mi-era mai greu
Acum este tare bine.
Eu am vrut doar să te țes
Ca pe pânza de paianjen,
Tu ai vrut doar ce n-ai dres
Măsuratu-m-ai în palme…
La-nceput m-ai părăsit
Tu doar capete cunoști
De-obicei toate tăiate
Te dezmierzi, venin împroști.
Eu de astăzi mă simt bine
Cu zâmbet te-am părăsit
Nu te las numai din mine,
Ci de viață ocărit.
Nu te vreau ori nu te mai
Să-mi fii mag ori rob pe plai
Oricum rege doar mi-ai fost,
Iar eu sclavul morții-n post.
Nu mai stau la nicio vamă
Nici bilet nu-ți mai plătesc
Să te văd, umilă dramă
Mi-ești păcatul strămoșesc.