Sunt doar un om, nimic mai mult! Sunt doar un om căruia nu i-a fost niciodată frică să-și recunoască greșelile! Sunt doar un om ai cărui pași au fost călăuziți mereu de visuri uimitoare, de multe ori umbrite de frici imense. Sunt doar un om pentru care suferința a fost prag spiritual, iar iubirea o veșnică lecție de viață. Un om în viziunea căruia minciuna și trădarea sunt atuurile celui ce se simte rușinat de sine acționând întotdeauna în defavoarea propriei persoane. Sunt doar un om căruia nu îi va fi niciodată rușine să plângă, căruia nu îi mai pasă de ceea ce cred ceilalți și care a înțeles că cel de care are cu adevărat nevoie e chiar el. Sunt un om pentru care cuvintele pot fi salvare sau sentință, care cunoaște diferența între înțelegere și iertare și care niciodată, dar niciodată nu și-ar mânji sufletul cu alinarea falsă a celui ce l-a rănit. Sunt un om pentru care învățarea e izvorul speranței, iar perfecționarea culori pastelate. Sunt doar un om ale cărui trăiri au fost sedimentate în minte și-n suflet indiferent de gurile îndoielnice atotștiutoare în ale vieții. Un om care a înțeles că între vârstă și experiență nu-i nicio conexiune și că ceea ce ne definește cu adevărat sunt momentele și felul în care alegem să le pricepem, ci nu numărul anilor. Sunt doar un om ale cărui principii sunt mai presus de fire, care ar lupta oricând și oricât pentru dreptate, chiar și atunci când bătălia e deja pierdută. Un om care a rănit mult și care a ales ca din fiecare rană să-și născocească pedepse menite a-l îndrepta și îmbunătăți. Sunt doar un om al cărui suflet trece vămile celor două lumi între care se pierde duhul. Un om care a învățat că fericirea vine abia atunci când încetezi să o cauți pentru tine începând s-o croiești pe-a altora. Unul care a preferat mereu să dea, să se stoarcă de puteri și să privească îngenuncheat zâmbetul altora ascunzându-și larimile în poalele-i distruse de încercări. Sunt doar un om care iartă fără a uita că ce-l ce a fost capabil de abandon este capabil de a sacrifica oricând pe ceilalți. Un om pentru care liniștea a ajuns să-i fie patimă și leac abia când s-a pierdut pe sine trecând de partea cealaltă a baricadei. Sunt doar un om care a înțeles că răutatea oamenilor pleacă din disprețul față de tot ceea ce au reușit ei să fie. Un om care s-a luptat cu el pentru a ajunge să conștientizeze că ceea ce trebuie să schimbăm pentru a ne găsi pacea stă de fapt în ograda noastră, ci nu în a celorlalți. Sunt om și asta m-a făcut să înțeleg că cea mai mare putere a mea este să știu să-mi doresc să mă cunosc pe mine. Să-mi dau răbdare, să mă iubesc, să mă cert, să mă lovesc de pereți, să mă susțin și retrag când e cazul. Sunt doar un om, nimic mai mult!