Aici e gol… de gânduri, durere și de patimi
Patul de-aici n-a cunoscut nici bucurie, dar nici lacrimi
Și în oglinzi nu m-am văzut plină de răni de dor de tine
Cum mai obișnuiam să fac sperând să te sădesc în mine.
Aici e gol… nu-s amintiri, nici râsete sau nebunie
Nu sunt nici eu, încă mă caut printre frânturi de isterie
Și nici pereții nu mă țin măcar din poze să mă știe
Salut umil, ești casa mea? Ori iar fantasmă timpurie…