Era o vreme când eram terifiată,
Când mă speria durerea si mă feream de ea
Am cunoscut cum se simte o inimă curată,
Dar și cum se sfărâmă încet în fața mea.
Am fost pentru o perioadă
Poate cum nimeni în lume nu va fi
Atât de fericită si plină de povești
Simțind aproape c-ai să vii.
Acum că ai ales să pleci
Și militezi pentru-al meu bine
Am rămas doar cu tălpi reci
Pășind iar pe cărări străine.
Descumpănit ar fi oricine
Să nu stii încotro s-apuci
Mai dureros e pentru mine
Să fug de-acum după năluci.
Oricât n-ai vrea să recunoști
Ori să simți asta, a murit
Tot în ce-ai avut dintr-un noiembrie
În care te-am simțit iubit.
Știu că nu te mai pot întoarce
Și n-aș dori să mă iubești forțat,
Aș vrea doar să iți iei la revedere
Cu o îmbrățișare și un suflet cruțat
Eu nu mai pot să fiu ce-am fost,
Iar viața mea va lua întorsături
Poate așa a fost scris pentru noi
Destinul meu e plin de-ncărcături…