Uitare
Nu îmi amintesc nimic din ce am scris Cum să-ți recit ce-am scris noaptea pe hârtie? Respiri așa de sacadat […]
Să nu uiți că am un altar cu tineCu noi, de când te iubeam multDe când speram împreună la o
Cea mai frumoasă vorbă acum e, cred, că m-ai uitatCă nu mai știi și nu mai vrei nimic din mineȘi
Sau prea multă credință că va fi bineDe am începe toți cu ,,sau” nu ar mai fi așa de rău,
Trăgând dintr-o țigară am început să mi te imaginezNici primul fum și nici întâia oară când fumez așa de prost
Treceam uneori inevitabil pe lângă locul unde am aflatȘi-mi aminteam indubitabil clipa aceea care m-am schimbatCând am ajuns să te